sâmbătă, 1 mai 2010

Eu nu sunt ca tine!

Unii dintre noi ne consideram a fi mai buni decat altii si multi dintre noi credem ca nu suntem cum trebuie.

Cheia este sa intelegem ca nu exista nimic din ceea ce putem vedea sau percepe - si care noi sa nu fim.

Daca nu am avea o anumita calitate, nu am putea-o recunoaste in altul.
Daca esti inspirat de curajul altuia aceasta este o reflectare a curajului care se afla in tine.
Daca tu crezi ca cineva este egoist, poti sa fii sigur ca si tu esti instare sa dai dovada de acelasi egoism.

"In interiorul fiecarei picaturi este oceanul si in interiorul fiecarei celule este inteligenta intregului corp."

Cu totii avem putere, forta, creativitate si compasiune.
Cu totii avem lacomie, senzualitate, manie, slabiciune.
Nu exista trasatura, calitate sau aspect pe care noi sa nu le avem.

Avem din plin lumina divina, dragoste si stralucire si avem din plin - in egala masura -egoism, ascunzisuri si ostilitate. Suntem facuti ca sa continem intreaga lume inauntrul nostru; o parte din sarcina de a fi pe deplin uman este de a gasi dragoste si compasiune pentru fiecare aspect din noi insine.

Asa cum este mintea cosmica este si mintea umana.



Imaginati-va ca sunteti un castel pentru a descrie lumea dinauntrul vostru.

Imaginati-va ca sunteti un castel minunat, cu coridoare lungi si mii de camere.

Fiecare camera din castel este perfecta si are un dar special.

Fiecare camera reprezinta un aspect diferit al vostru si este o parte integranta a intregului castel perfect.

Cand ati fost copii, ati explorat fiecare centimetru din castelul vostru, fara rusine si fara a judeca. Fara frica ati scotocit in fiecare camera, cautand pietrele pretioase si misterul ei. Ati acceptat cu dragoste fiecare camera, dormitor, baie sau pivnita. Absolut fiecare incapere era un unicat.

Castelul vostru era plin de lumina, dragoste si minune.

Apoi, intr-o zi cineva a venit la castel si v-a spus ca una din camere era imperfecta, ca, fara indoiala, ea nu apartinea castelului vostru.

V-a sugerat ca daca doreati sa aveti un castel perfect, trebuia sa incuiati usa de la acea camera.
Intrucat doreati dragoste si acceptare,v-ati grabit sa o incuiati.

O data cu trecerea timpului, au venit din ce in ce mai multi oameni la castelul vostru. Cu totii si-au spus parerile despre camere, despre care le placeau si despre care nu le placeau. Incetul cu incetul ati inchis usa dupa usa.

Minunatele voastre incaperi au fost inchise, li s-a luat lumina, au fost lasate in intuneric.

A inceput un ciclu.
De atunci incoace,din diferite motive, ati inchis din ce in ce mai multe usi.


Ati inchis usi deoarece va era teama, sau deoarece credeati ca acele camere erau prea indraznete. Ati inchis usi, deoarece alte castele pe care le-ati vazut nu aveau o camera ca a voastra.

Ati inchis usi deoarece conducatorii vostri religiosi v-au spus sa stati departe de anumite incaperi. Ati inchis orice usa care nu se potrivea cu standardele societatii.

S-a dus vremea cand castelul vostru parea nesfarsit si viitorul vostru parea luminos.
Nu va mai gandeati la fiecare incapere cu aceeasi dragoste si admiratie.
Acum doreati sa dispara camerele de care erati odata mandri.

Dupa ce ati inchis usa la oricare incapere care nu va placea, o data cu trecerea timpului ati uitat complet ca ea exista.

La inceput nu v-ati dat seama ce faceti. Devenise un obicei. Pe masura ce fiecare exprima mesaje diferite despre cum ar trebui sa arate un castel magnific, v-a fost mult mai usor sa-i ascultati pe ei, decat sa aveti incredere in vocea voastra interioara - cea care iubea intregul castel.

Faptul ca ati inchis acele camere v-a facut sa va simtiti cu adevarat in siguranta. In curand v-ati trezit ca locuiti doar in cateva incaperi mici.

Ati invatat cum sa va incuiati viata si sa va simtiti bine facand acest lucru. Multi dintre noi am incuiat atat de multe camere, incat am uitat ca am fost odata un castel.

Am inceput sa credem ca nu suntem decat o casuta mica cu doua camere, care are nevoie de reparatii.


Acum, imaginati-va castelul ca un loc care gazduieste tot ceea ce sunteti - binele si raul - si ca fiecare aspect care exista pe planeta, exista inauntrul vostru.

Una din camere este dragostea, alta curaj, una este eleganta si alta este gratie.

Numarul camerelor este fara sfarsit.

Creativitate, feminitate, cinste, integritate, sanatate, agresivitate, sex,putere, timiditate, ura lacomie, frigiditate, lene aroganta, boala si rautate sunt incaperi din castelul vostru.

Fiecare incapere este o parte esentiala a structurii si fiecare camera are un opus undeva in castelul vostru.

Din fericire, nu suntem niciodata multumiti cu a fi mai putin decat ceea ce suntem capabili sa fim. Nemultumirea noastra in ceea ce ne priveste este un motiv pentru a cauta camerele pierdute ale castelului nostru.

Putem gasi cheia inspre unicitatea noastra, numai atunci cand deschidem toate incaperile din castel.

Castelul este o metafora care ne ajuta sa intelegem amploarea lui cine suntem.
Fiecare din noi poseda acel loc sacru inauntrul sau.

Accesul acolo este usor, daca suntem gata si dornici sa vedem totalitatea lui cine suntem.

Cea mai mare parte din noi suntem inspaimantati de ceea ce vom gasi in spatele usilor acestor incaperi.

Asa ca in loc de a porni intr-o aventura in cautarea sinelui nostru ascuns - plini de energie si uimire - continuam sa pretindem ca incaperile nu exista.

Ciclul continua.

Dar daca doriti cu adevarat sa schimbati directia vietii voastre, trebuie sa intrati in castel si sa deschideti cu incetul absolut fiecare usa.


Trebuie sa va explorati universul interior si sa luati inapoi tot ceea ce nu v-ati asumat.



Nu va puteti aprecia maretia si nu va puteti bucura de totalitatea si unicitatea vietii voastre decat in prezenta Sinelui Vostru Intreg.




fragment din cartea "Partea intunecata a cautatorilor de lumina" Debbie Ford


sursa: http://thetahealingro.blogspot.com/

joi, 22 aprilie 2010

Poveste..

Un imparat a prins un tanar supus care vana pe domeniul lui. L-a aruncat in temnita si i-a spus ca-l va elibera daca va raspunde la intrebarea: Ce vrea de fapt femeia?

Tanarul a chemat si si-a intrebat mama , sora, verisoara, vecina, dar nici una n-a putut sa dea un raspuns corect... In fine a chemat si o vrajitoare batrana si urata. Aceasta i-a promis ca-i spune raspunsul corect cu conditia ca dupa ce va fi eliberat, o va lua de sotie. Neavand alta solutie, tanarul a acceptat.

Raspunsul dezvaluit de vrajitoare a fost: Femeia, de fapt, doreste sa fie stapana propriei vieti !
Imparatul l-a eliberat imediat. A urmat nunta si noaptea nuntii. Insa nu mica i-a fost mirarea cand in pat a gasit o fata tanara si deosebit de frumoasa care i-a spus: pentru ca te-ai tinut de cuvant jumatate de zi voi fi batrana si urata iar cealalata jumatate voi fi ca acum. Urmeaza ca tu sa alegi in care jumatate de zi sa fiu tanara si in care sa fiu batrana.


Tanarul cazu pe ganduri: sa rada toti de el vazandu-l cu o batrana si urata iar noaptea sa petreaca cele mai placute clipe alaturi de o tanara fermecatoare, sau sa se plimbe pe ziua cu cea mai frumoasa fata printre oameni iar noaptea.... In cele din urma tanarul i-a spus sa aleaga ea cum crede ca e mai bine. Imediat a venit si raspunsul:


Voi fi tot timpul tanara si frumoasa pentru ca am gasit barbatul care mi-a dat libertatea de a fi stapana pe propria viata..


Morala :


NU CONTEAZA DACA O FEMEIE E FRUMOASA SAU URATA .


IN FOND, FIECARE E O VRAJITOARE !!!!!

:)

miercuri, 31 martie 2010

Iubirea..


"Iubind, ne-ncredinţăm că suntem" - L. Blaga


"Nu poţi cunoaşte adevărata dragoste decât depăşind-o" - M. Eliade


"Poate că pentru lume eşti o singură persoană, dar pentru o anumită persoană eşti întreaga lume..." - G. G. Marquez




"Dragostea este bucuria de a face altora bucurie" - Ioan Gură de Aur


"Ca să fii fericit, trebuie să înveţi arta de a înflori printre spini"


"Dragostea construieşte poduri acolo unde nu există" - R. H. Delaney





"Dragostea este spaţiul şi timpul măsurate cu inima." - M. Proust



"PENTRU MAG, PĂMÂNTUL N-ARE MARGINI, NICI CERURILE PRAG..."



Cu multumire si apreciere pentru Alessia, de pe IUBESC, DECI EXIST... restul e tacere.

joi, 18 martie 2010

Mesajele subtile ale organismului

Potrivit medicinei chineze, faţa reflectă sănătatea întregului corp. Conform spuselor lui Maoshing Ni, doctor în medicină chineză şi o autoritate în câmpul tratamentelor anti-îmbătrânire, există 5 zone ale feţei care dau indicii privitoare la cele mai importante organe. Fiecare parte din faţă corespunde unui element diferit şi unor organe anume:

1. Fruntea este asociată cu inima şi intestinul subţire şi ţine de elementul foc. Petele roşiatice sau vasele de sânge ieşite în evidenţă pot indica o problemă cardică. Decolorarea segmentului de piele din zona frunţii poate fi o manifestare a tristeţii provocare de o pierdere, o despărţire.Zona dintre sprâncene indică turbulenţe la nivelul emoţiilor. O colorare a frunţii într-o uşoară nuanţă albăstruie-verzuie poate fi asociată cu o problemă cardică acutizată.

2. Nasul corespunde elementului pământ şi este conectat cu stomacul, splina şi pancreasul. O neregulă a unui segment dintre acestea poate fi semnalată prin pustulele de la nivelul nasului. Grăsimile, ciocolata, mirodeniile iuţi se arată chiar în mijlocul feţei; la fel şi stresul.

3. Bărbia se leagă de apă şi arată felul cum funcţionează rinichii şi sistemul hormonal.
Petele, decolorările şi urmele întunecate din jurul gurii sau de pe bărbie ar putea indica probleme ale rinichilor sau vezicii urinare. Acneea persistentă de pe bărbie poate fi asociată cu un dezechilibru hormonal. Zona de deasupra buzelor este strâns legată de organele de reproducere, atât la bărbat, cât şi la femeie.

4. Obrazul drept corespunde elementului metal, plămânilor şi intestinului gros. Eczemele, decolorările, petele roşiatice avertizează în legătură cu o posibilă răceală. Bolile pulmonare lasă aproape întotdeauna urme pe obrazul drept.

5. Obrazul stâng aparţine elementului lemn şi ficatului. Roşeaţa pe obrazul stâng, mai ales spre nas, pot indica o inflamaţie sau o abundenţă de toxine la nivelul ficatului. Urmele galbene de sub ochiul stâng pot atenţiona în legătura cu colesterolul şi trigliceridele. Semnele de pe obrazul stâng pot fi o reflectare clară a unor probleme emoţionale, a furiei sau depresiei.


Sursă:Tvr
preluat de pe: http://x-bubles-x.blogspot.com/

luni, 15 martie 2010

Din intelepciunea noastra si a altora

citate from any-non-important-person:


Ca sa poti fi vanata, trebuie sa te duci in padure.


Si daca ar fi adevarat?


Cine priveste in exterior, viseaza. Cine priveste in interiorul sau, se trezeste.


Atunci cand vezi ceva, ca cineva ar trebui sa faca ceva, sa stii de fiecare data ca este vorba doar despre TINE!


E doar o etapa. O sa-ti treaca.


...

luni, 1 martie 2010

Cine sunt eu?

Căutătorul este acela care se află în căutare de sine însuşi.

Renunţă la toate întrebările, cu o singură excepţie: "Cine sunt eu?" La urma urmei, singurul fapt de care eşti sigur este că tu eşti. "Eu sunt" este cert. "Eu sunt aceasta"' nu este. Luptă-te să descoperi ceea ce eşti tu în realitate.

Ca să cunoşti ceea ce eşti, trebuie ca mai întâi să investighezi şi să cunoşti ceea ce nu eşti. Descoperă tot ceea ce nu eşti - corp, sentimente, gânduri, timp, spaţiu, aceasta sau aceea - nimic, concret ori abstract, din ceea ce percepi nu poţi fi tu. Chiar actul perceperii arată că tu nu eşti ceea ce percepi.

Cu cât înţelegi mai clar că la nivelul minţii poţi fi descris numai în termeni negativi, cu atât mai repede vei ajunge la sfârşitul căutării tale şi vei realiza că tu eşti fiinţa fără de limită.

Sri Nisargadatta Maharaj

marți, 26 ianuarie 2010

Prietenul, la nevoie...

Un simplu prieten , cand vine in vizita se comporta ca un invitat.
Un prieten adevarat, iti deschide frigiderul si se serveste.

Un simplu prieten , nu te-a vazut niciodata plangand.
Un prieten adevarat are umerii umezi de la lacrimile tale.

Un simplu prieten, nu stie prenumele parintilor tai.
Un prieten adevarat are numarul de telefon al parintilor tai in agenda telefonica.

Un simplu prieten aduce la ziua ta o sticla de bautura.
Un prieten adevarat soseste mai devreme pentru ca sa te ajute la pregatiri si ramane mai tarziu ca sa te ajute sa faci curat.

Un simplu prieten nu agreeaza cand il suni in preajma orei lui de culcare.
Un prieten adevarat te intreaba de ce ti-a luat atat de mult pana l-ai sunat.

Un simplu prieten considera ca prietenia voastra a luat sfarsit cand apare prima cearta intre voi.
Un prieten adevarat te suna imediat dupa cearta.

Un simplu prieten se asteapta sa fii mereu la dispozitia lui.
Un prieten adevarat este mereu in preajma ta.

miercuri, 13 ianuarie 2010

un citat..

Richard Bach: "O viaţă este şansa ta de a exprima Sinele în cel mai palpitant şi creativ mod cu putinţă."

luni, 11 ianuarie 2010

UNUL

In singuratatea propriei minti am inceput sa creez lumea. Mai intai mi-am facut un ochi ca sa pot primi lumina divina, apoi mi-am facut o inima din care sa plece acea energie care sa hraneasca totul, dupa asta nu am stiut ce sa mai fac ochiul era atat de uimit de tot ceeea ce vedea, inima era atat de coplesita de tot ceea ce simtea incat mintea… ea cea care credea ca le nascuse pe amandoua amutise de atata bucurie. Supriza era imensa… CINEVA crease totul inaintea ca mintea mea sa teasa vreun gand…


Si cu toate astea intr-un colt mic al mintii, atata de mic incat nici lumina nu il ajunsese vreodata, atat de mic incat iubirea inimii nu reusise vreodata sa il incalzeasca, din coltul acela se nascu o idee… "esti singur… atat de singur incat nici nu stii daca esti singur sau singura pentru ca nu exista nimeni care sa isi spuna asta!


Din ochi picura o lacrima si lumina isi feri aripile de ea, trecand pe langa ochiul inchis in propria singuratate. Inima se stranse intr-un ghem rece de frici, si din ea nu se mai auzea decat ecoul surd si obsedant al cuvintelor: "esti singur… atat de singur incat nici nu stii daca esti singur sau singura pentru ca nu exista nimeni care sa isi spuna asta!"


Mintea se trezi ca dupa un somn greu…. ochiul si inima nu o mai tineau sub vraja lor. Si-a adus repede aminte ca are de creat o lume…era in firea ei sa isi aduca a…minte! Doar ca si la ea au ajuns repede cuvintele nascute din coltul acela nebanuit… "esti singur… atat de singur incat nici nu stii daca esti singur sau singura". Pentru o clipa se incorda toata pentru a cuprinde semnificatia… era simpla… nu era nimeni care sa o vada, sa ii confirme daca ceea ce creaza este minunat sau nu, nimeni cu care sa se sfatuiasca, se bucure, sa traiasca… Cum arata acest nimeni aceasta era intrebarea ce nu ii dadea acum pace? Cum arata? Cine este? Ce ii place? Ce nu ii place? Cum ii sunt ochii? Dar inima? Din ce sa il alcatuiesc? Din lacrimi? Din zambete? Din cautari? Din regasiri? Din intrebari? Din raspunsuri? Din cer? Din pamant? Din apa? Din aer? Din gand? Sau din negand? Mintea se pierdea printre intrebari fara numar, caci asa face ea… se pierde… si ne pierde… Cand mintea se pierde se trezeste ochiul si inima asa ca nu e de mirare ca….


Ochiul incepu se teasa din firele de lacrimi… o imagine mai intai tulbure… mai intai vazu un alt ochi care brusc i-a devenit lumina… era un ochi mare si limpede… strajuit de culori si cladit din forme nemai vazute… un ochi in care sa se piarda si sa se regaseasca intr-o bucurie infinita. Ochiului nu ii mai trebuia nimic, el simtea ca nu mai e singur si ca de acum poate sa se odihneasca larg deschis in vesnica veghe!


Inima incepu si ea sa isi trimita solii spre lumea pe care o imbratisa ori decate ori batea… nu trecu nici o clipa si primi in adancul sau ecoul unei alte batai de inima, asa ca inflori toata pentru a nu pierde nimic.. Cele doua batai de inima se auzeau tot mai puternic atat de puternic incat mintea isi pierdu sirul gandurilor si incepu sa pluteasca pe oceanul de armonii nascut din ingemanarea celor doua batai de aripa ale aceleasi inimi fara inceput si fara sfarsit!


Acum stiam ca nu mai conteaza daca sunt singur sau singura… ca nu mai conteaza daca am un ochi sau doi, o inima sau doua… Acum stiam ca nu sunt doar o minte… ci constiinta ca sunt totul. O constiinta este mai mult decat mintea asa cum lumina este mai mult decat ochiul care o primeste, sau iubirea este mai mult decat inima care o naste.


Pamantul si cerul au devenit UNUL

Timpul si spatiul au devenit UNUL

Totul a devenit UNUL



UNUL care iubeste atat de mult incat nu este niciodata singur!